tea for two

cand ma ia o stare de nestare si mi-e greu sa mai gandesc intr-o directie sau in alta, ma apuca pofta de scris. e mai simplu sa-mi vad gandurile insirate pe o foaie alba. mi-e mai usor sa le surprind dublul sens sau singurul sens cand nu-mi mai joaca in minte ca niste bile colorate. de ce-mi tot vine sa ma intorc din drum? de ce nu pot sa merg tot inainte odata ce mi-am propus ceva...ma agat de-un vis, de o privire, de-un zambet, de o vorba. si a trecut un an. se pare ca timpul nu rezolva tot, sau nu rezolva complet. ori poate aici e vorba de rabdare. sa treaca si mai multe alte momente demne de retinut, care sa acopere toate momentele de pana acum. sau....