nopti albe

Gheorghe Dinica: "Mana intinsa care nu spune o poveste nu primeste pomana! Fii profesionist, ce dracu'!"

Splendid!

c'est tres simple, ca

Cea mai savuroasa injuratura pe care am auzit-o vreodata:

"Futu-ti dumnezeii si pastele si cristosii ma-tii de porc imputit! Cu ma-ta care-i curva si tac-tu-n puscarie si cu tot neamul tau la balamuc! Vedea-ti-as ochii aia beliti in sicriu si pe nevasta-ta facuta posta-n cimitir! Hai sictir, umflatu dracu!"

Asfalt Tango

daca nu mi-ar fi frica...

- as trage aer in piept si as lua-o de la capat. aici, in alta parte, oriunde. dar as lua-o de la capat.
- de responsabilitati, de viitor, de ce cred ceilalti, de ce cred eu, de ce as crede eu daca as fi in pielea celorlalti si m-as privi din afara, as fi alt om si m-as accepta mult mai mult. sau deloc. as face un copil, m-as casatori, as divorta. mi-as lua viata in propriile maini mai mult decat am facut-o pana acum.
- de critica, as face totul asa cum as vrea eu, fara sa stau nici macar o secunda pe ganduri.
- de faptul ca as putea sa te pierd, te-as lasa sa pleci. wait...am facut deja asta. ufff

- va continua -

Later edit: mi-ar placea sa vad ce ar raspunde Silviu la aceasta intrebare

Later later edit: Dragos Bucurenci

insomnia

de cateva saptamani bune, nici nu le-am mai tinut randul, sunt ca un ceas de noapte. la ora 5 dimineata (in cazurile fericite) deschid ochii. dupa un periplu nocturn zbuciumat de vise cat se poate de ciudate, raman cu un gust amar, cu privirea priponita in tavan si cu urechile ciulite la cele mai mici zgomote. dimineata asta am descoperit ca sforaiturile Larei sunt acoperite cu suplete de o picatura de apa care se zbenguie prin calorifer. degeaba am incercat sa-mi dau seama din ce parte a caloriferului vine sau daca as putea sa o opresc. dupa vreo jumatate de ora comparabila cu ore intregi de nesomn am reusit sa atipesc. destul cat sa mi se para ca am dormit vreo 5 minute pana a sunat mobilul la ora 7. oribil! somnul era ceva al meu, la care ma pricepeam cel mai bine. era refugiul meu. acum nici acolo nu mai scap de ganduri. nici ele de mine.

in cele cateva ore de odihna (hai sa-i spunem asa, desi nu a fost nici pe-aproape), am visat. ca ma casatoream. de fapt, eram pe punctul de a ma casatori cand mi-am dat seama ca eu nu vreau asta. si nici el nu vroia. nici macar in vis :) tot eu am fost cea care a zis nu. uneori am impresia ca intotdeauna eu sunt cea care pleaca. poate dintr-o prea multa responsabilizare. sau prea putina...

Budapesta, my other dimension home, daca n-ar fi fost Parisul

Basilica Sfantul Stefan

Pe langa Buda

La Buda

Adina, ce priveliste!

Podul cu lanturi

Va recomand Budapesta din tot sufletul! :)

inceput de an

in anul ce tocmai a trecut m-am lasat cuprinsa de spiritul craciunului. mi-am dorit din tot sufletul sa ninga, sa fie zapada alba, mare, o imensitate nesfarsita. n-a fost asa. m-am regasit intr-o stare de primire continua. am primit cadouri neasteptate de la persoane noi, le-am imbratisat ca si cum ar fi fost ale mele mereu. iar acum...acum sunt tot in "receiving mode", dar nu mai am ce primi. si nici de la cine.

fotografii

Pentru cine e interesat si doritor de vizionarea unor fotografii experiment facute de mine, here you go, knock yourself out :)


A, si "La multi ani!", tati!!!!