azi ascult norah jones. as vrea sa am aripi si sa nu fiu eu in viata mea. pentru cateva minute vreau sa fiu altcineva, sa strang o mana si sa am senzatia ca plutesc in infinit. sa stiu ca acolo e locul meu, ca mansarda aia e tot ce am nevoie si sa nu fiu eu. sa nu fiu eu cea care raneste, cea care vrea sa fuga si cea care isi pune in tine toate visele, toate povestile cu printi si feti frumosi. doar pentru ca tu esti altcineva. esti alta persoana decat cea care ma strange de mana in fiecare zi. asa mi-e mie mult mai usor sa gasesc necunoscuti in care sa pun bucatele mici din mine in speranta ca acele bucatele se vor dovedi a fi adevarate. asa functionez. ma hranesc cu roluri si pasiuni trecatoare. si cat de mult imi place la teatru. aseara a fost superb. au fost tineri energici pregatiti pentru scena si pentru viata ce se contureaza incetul cu incetul in jurul ei. uneori am un sentiment de tristete, insa imi dau seama ca e numai din egoism. poate eu te-as vrea mai aproape, poate as vrea sa te vad mai des, sa-ti vorbesc si sa-mi vorbesti. imi ramane gandul uneori blocat pe acoperisul ala inalt, la toate stelele si la toti pescarusii care nu si-au gasit marea, insa il adun usor, il sprijin de un alt gand in care totul e asa cum imi doresc acum si ii e bine. ma intreb si eu cum...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu